Exista o mare varietate de creioane mecanice. Au stiluri, caracteristici si utilizari distincte, iar un ghid care sa te ajute sa-l alegi pe cel care se potriveste mai bine cu nevoile tale nu poate sa fie decat util. Este general valabil faptul ca un bun creion mecanic este acela care serveste scopului pentru care este destinat.
Putina istorie
Desi aparent este un obiect uzual si simplu, creionul mecanic are o lunga istorie in spate.
Un creion mecanic este acela care dispune de un mecanism care permite utilizarea doar a minei de grafit, fara protectia din lemn a creioanelor clasice. Se mai numesc si „creioane automate”, „creion pix” sau „creion cu plumb”, pentru ca, multa vreme, mina de grafit a fost numita mina de plumb.
Grafitul a fost folosit pentru prima data sub forma de bucati cu forme neregulate, infasurate in fasii de panza pentru a le oferi rezistenta. Ulterior, miezul de grafit a fost fixat intr-o camasa de lemn, astfel incat sa poata fi utilizata mai usor si mai curat. Primele creioane mecanice nu se deosebeau foarte mult de cele actuale. In 1565, naturalistul germano-elvetian Conrad Gesner a descris, pentru prima data, un instrument de scris in care grafitul era introdus intr-un suport de lemn.
Tokuji Hayakawa, un om de afaceri japonez a inventat si patentat creionul mecanic in 1915. L-a numit „Ever Ready Sharp”. Modelul creat de el s-a bucurat de un succes extraordinar fiind produs in serie. In paralel, a fost perfectionat si miezul de grafit astfel incat acesta sa devina din ce in ce mai subtire, dar si mult mai rezistent, pentru a fi manevrat si utilizat eficient. Minele de grafit, indiferent de dimensiunea si de tipul lor, sunt produse, azi, dintr-un amestec de pudra de grafit si argila sau polimeri sintetici.
De ce sa folosesti un creion mecanic
Exista cateva motive justificate pentru care creionul mecanic este unul dintre instrumente de scris frecvent utilizate. Astfel:
● nu are nevoie de ascutire, daca mina este suficient de subtire;
● scrie uniform;
● ofera usurinta in scriere pentru ca are mereu aceeasi dimensiune si greutate;
● nu se foloseste lemn, deci este ecologic, mai ales daca este utilizat timp indelungat;
● are aspect placut fiind in egala masura un obiect de lux, dar si unul accesibil oricui;
● este simplu de utilizat si versatil.
Variante de creioane mecanice
Simplitatea principiului a dus la aparitia mai multor modele, fiecare in parte avand unele caracteristici proprii.
1. Creionul mecanic clasic, cu mina groasa, cu diametrul de la 2 milimetri la 5.6. Exista si creioane mecanice pentru mine pastel, cu diametrul de 9 milimetri. Acesta functioneaza simplu apasand butonul care elibereaza mina, capatul de scriere avand un sistem de prindere tensionat cu ajutorul unui arc. Au ascutitoare proprie, insurubata in butonul de impingere si sunt concepute pentru mine de grafit cu duritati diferite, prin adaptarea presiunii exercitate de arc.
2. Au sistem click care functioneaza pe principiul pixului, iar fiecare apasare pe butonul de impingere elibereaza cativa milimetri de mina, care nu mai iese complet ca in cazul celui clasic. Rezervorul acestui creion mecanic poate tine, in siguranta, mai multe mine, una noua fiind „prinsa” in varf printr-o usoara miscare de scuturare. Acestea pot avea mine de grosime variabila, in functie de diametrul varfului, si pot fi de 0.5, 0.7, 0.9 milimetri. Exista si variante de 0.3 si de 2 milimetri.
3. Creioanele cu sistem click, cu varf retractabil sunt cele care pot fi purtate in buzunar sau in geanta, fara riscul ca varful sa se deterioreze, sa intepe sau sa strapunga tesaturi sau alte materiale, in conditiile in care capatul de scriere este subtire.
4. Sistemul „agitator” se regaseste la creioanele mecanice cu un sistem automat de eliberare a minei. Acestea au o mica greutate atasata la mecanismul clasic, ceea ce face ca o miscare scurta de scuturare sa elibereze mina de grafit in varful creionului. Au buton, dar pot functiona si cu metoda click.
5. Sistemul Kuru Toga este o inovatie adusa creioanelor mecanice si este mecanismul care face ca mina creionului mecanic sa se roteasca in timpul scrierii. Deoarece un creion este tinut intr-un oarecare unghi fata de pagina, mina se uzeaza doar pe o parte, formand un varf foarte ascutit ce poate zgaria hartia si care se rupe usor, fiind uneori inconfortabil, mai ales in cazul celor care folosesc creionul mecanic pentru a scrie mult. Rotirea creionului rezolva acest neajuns, dar nu toti rasucim creionul constant intre degete atunci cand scriem. Sistemul Kuru Toga determina rotirea minei la fiecare ridicare a creionului de pe hartie, iar rezultatul este o linie fina, uniforma si mai putine ruperi ale grafitului.
Multe dintre creioanele mecanice au guma de sters, dar si sisteme pentru a seta creionul la gradul de duritate al minei folosite. Pot fi demontate si montate rapid si simplu pentru a rezolva un blocaj provocat de mina rupta. Blocajele pot fi eliminate tinand creionul cu varful in sus, cu butonul de impingere apasat si introducand un ac de curatare prin varf, pentru a elimina resturile de grafit rupte. Unele creioane includ chiar si un ac de curatare, atasat la radiera.
Cum alegi creionul potrivit
Exista cu siguranta un creion mecanic care sa serveasca perfect scopului pentru care iti este necesar. Creioanele mecanice pentru scris sunt diferite de cele pentru desen tehnic sau pentru schite, desen sau grafica.
Pentru scris, creioanele mecanice cu mina al carei diametru variaza de la 0.5 la 0.9 milimetri, desi aceasta din urma ar putea fi considerata de unii prea groasa. Pentru desen tehnic, se folosesc creioane de la 0.3 la 2 milimetri, iar pentru desen artistic sunt utile toate, inclusiv cele pentru mine groase si foarte groase sau pentru mine de tip pastel, realizate cu pigmenti, argila fina sau polimeri.
Cei care utilizeaza mult creionul pentru scris pot alege sistemele cu agitator si Kuru Toga, care sunt foarte comode si ofera o linie continua si egala, iar cei care le folosesc ocazional vor fi mai multumiti de cele cu sistem click si cu varf retractabil. Pentru desene, schite, crochiuri si pasteluri. Creioanele frecvent utilizate sunt creioanele mecanice clasice, dar si cele unde se poate modifica presiunea exercitata de arc in functie de duritatea minei.
Poti lua in calcul si modul in care este facut creionul mecanic. Acestea pot fi din plastic cu sau fara insertii metalice, din metal, cu sau fara elemente pretioase, de forma rotunda sau hexagonala (pentru a preveni alunecarea pe plansetele de desen), cu sau fara insertii de cauciuc moale, pentru a fi comod atunci cand este tinut in mana.
De notat este ca principiul mecanismului care le face sa functioneze indiferent de detalii este identic, dar acestea pot fi realizate din materiale variate, ce vor influenta si durata de viata a creionului.
Tipul minei de grafit
Alegerea unei mine pentru creionul mecanic se realizeaza in functie de scopul utilizarii creionului: pentru scris, desen, proiectare. Minele au duritati diferite si sunt realizate dintr-un amestec de grafit si argila sau diferiti polimeri. Minele din categoria HB sunt cele uzuale si au o rezistenta ideala, in timp ce minele din categoria B (cu diferite grade, B, B2 pana la B9) sunt mai moi, iar urma lasata este din ce in ce mai intensa si mai intunecata. Cele din grupul H (de la H, H2 pana la H9) sunt din ce in ce mai dure si au urma gri-lucioasa.
Desi scrisul de mana face bine creierului, stimuleaza mecanismele neuronale fine, previne imbatranirea celulei nervoase, calmeaza si stimuleaza creativitatea si reduce tensiunea arteriala, scriem din ce in ce mai putin si mai rar de mana. Un creion mecanic poate fi nu doar un instrument util, pe care sa-l ai la indemana, ci si un pretext exact in acest sens: sa scrii mai mult de mana!
Sursa foto: Shutterstock.com
